După emisiunea de ieri cu guvernatorul BNM, nu pot să nu mă umplu de admirație la aceea, cât de bine au fost evitate câteva adevăruri simple referitoare la activitatea și atribuțiile băncii centrale.
În interviu s-a spus că băncile sunt niște entități private, care au acționarii lor, și organele lor de conducere, și nu este treaba BNM să se implice în administrarea lor.
Această afirmație este absolut corectă și adevărată. Pentru orice alte tipuri de companii, în afară de bănci.
Dacă o companie este administrată prost și falimentează, aceasta e doar problema acționarilor acesteia care au administrat-o prost (și oleacă a creditorilor, dar ei au suficiente mecanisme pentru a se proteja). Alta e situația băncilor, care atrag, sub formă de depozite, mijloace de la publicul larg, care nu este profesionist în domeniu, care nu cunoaște analiza financiară și care nu știe de gestiunea riscurilor.
Anume de aceasta în toată lumea (și la noi, deși văd că s-a uitat acest lucru), activitatea băncilor este reglementată și supravegheată în mod special. Există o mulțime de reguli prudențiale privind aceea cum urmează a fi administrați banii atrași, care pot fi expunerile maxime, care urmează a fi rezervele minime, și tot așa. Și anume de aceasta, în toată lumea există organ de stat care supraveghează aceea cum băncile respectă toate aceste prevederi și cum administrează banii publicului larg. Pentru ca lumea să știe - eu nu trebuie să mă tem că voi da banii la o bancă și ei vor dispărea, de controlul la aceasta se ocupă statul, eu doar aleg cele mai bune oferte de pe piața depozitelor. La noi de aceasta urmează să se ocupe Banca Națională a Moldovei, care este organul de supraveghere în domeniul bancar.
Guvernatorul zice că nu s-a acționat de-a lungul anului 2014 fiindcă nu putea interveni atâta timp cât nu putea acorda credite de urgență băncilor. Chestia asta cu creditele e o măsură ultimă și foarte gravă - când nu mai sunt deloc bani în bănci, atunci acorzi credite de urgență. Și desigur, banca centrală nu trebuie nici într-un caz să permită să se ajungă la așa o situație. Când vezi că ceva nu e bine într-o bancă, faci un control să te descurci ce se întâmplă. Dai o avertizare. Dai afară pe cineva din conducere. Institui supraveghere specială. Institui administrare specială. Dacă vezi că lucrurile nu merg bine și nu pot fi remediate, suspinzi sau retragi autorizația băncii, pentru a nu lăsa lucrurile să se deterioreze.
Încă din 2012 erau suficiente motive pentru a suspenda autorizația băncii. Și da, guvernatorul se laudă cu aceea că a spus atunci ce trebuie de făcut cu banca (apropo, tot ce propunea el, s-a realizat - injecție de bani, schimbarea managementului, privatizarea băncii, știm cu ce rezultate), dar tot ce spunea el trebuiau să facă alții. Însă nu a spus nimic din ce trebuie să facă el. Și nu a făcut nimic din ce trebuia să facă el.
Unde a fost BNM în această perioadă, când situația în bănci s-a deteriorat în așa hal, încât a fost nevoie de 14 miliarde lei de la Stat (de la noi toți) pentru a restitui banii oamenilor depuși în aceste trei bănci. E funcția directă a BNM să nu admită astfel de situații. De ce pe parcursul la 2012 - 2013, când această degradare a avut loc, nu s-a întreprins nimic, pentru ca în 2014 deja să fie nevoie de garanții de la Stat? Dacă se intervenea la timp, o parte din sumele insuficiente pentru depozite ar fi putut fi acoperită din fondul de garantare a depozitelor, alta - din realizarea activelor în procesul de insolvabilitate, și totul se rezolva cu bine. Și nu era nici o panică pe piață.
În cadrul discuției tot se schimba accentul spre aceea că Statul și-a administrat rău proprietatea. Dar ce-i cu Banca Socială și Unibank, unde erau proprietari privați, unde-s depozitele din aceste bănci? Iarăși, am mai spus, în orice alt domeniu al economiei, e ceva normal ca uneori acționarii, din rea intenție sau din prostie, să-și administreze rău afacerea. Dar în domeniul băncilor BNM este aceea care trebuie să nu permită să se petreacă așa situații.
De depozitele noastre răspune Banca Națională. Dacă vede că cu ele se întâmplă ceva urât, trebuie să intervină. Indiferent de aceea, a cui este banca și cine e acționarul ei. Orice nu ar spune guvernatorul în interviuri.
