no, eu nu ţip, dar îmi pare foarte misterioasă această creatură. Nu am ţinut-o niciodată în mâini chiar dacă îmi doream Zgârâie, muşcă, cum e la atingere????
Nu zgârie deloc, sunt destul de inofensive. Masculii mari (care-s de culoarea verde) uneori muşcă, dacă le vâri degetul în gură, însă în lipsa dinţilor e doar o strângere puternică. Cea mai mare surpriză e la atingere. Pielea lor parcă-i catifelată, foarte plăcută. Poate la reptilele mari e altfel, dar la şopârşiţă chiar nu vei spune că are solzi. Iar dacă e de la soare şi este caldă, chiar nu o deosebeşti de un mamifer. Aşa că recomand, cel puţin ca experienţă e interesant.
Din motive de păstrare a accesibilităţii blogului meu şi pentru persoanele de până la 18 ani, sunt nevoit să redactez comentariul lăsat pe blog de către Caiafa Verde ( http://caiafaverde.livejournal.com/ ), comentariu care de altfel demonstrează o foarte subtilă cunoaştere a psihologiei, teoriei freudiene a subconştientului şi posedarea la perfecţie a lexicului necenzurat. În continuare, aduc textul comentariului puţin modificat: "Din punctul de vedere al freudizmului aceasta creatura seamana cu un penis (ultimele două cuvinte au fost substituite). Si tocmai din cauza ca e verde, are picioare si poate musca, unora poate parea strasnica.
Sunt de acord cu comentarul lui Cafeaverde, al carui comentar a fost "deleted" de Domnul administrator. Si daca nu eram doamna poate chiar i-l si repetam.
Eurrgghhhhhhhhh!!!
La intrebarea de ce ma sperie? Raspunsul e urmator: "E mic, verde, urit si nu-l auzi cind se apropie".
Aceasta este animalul meu preferat (dupa pisica, bineinteles)! Prietenul meu obisnuieste sa ma numeasca "sopirla micutza" Cred ca multe femei s-ar supara de la astfel de vorbe dulci, dar mie imi place pentru ca o spune cu atata dragoste si duiosie incat ma face sa zambesc de cate ori aud asta :) Si unde mai pui ca nu este o vorba comuna precum "scumpetea mea", sau "dulceatza mea". Sunt sigura ca nu mai agatza fete numindu-le sopirle, eu sunt unica :)
Natan, reptilele sunt frica mea cea mai mare... :-S :) Or'... îmi provoacă disconfort şi fiori pentru că sunt (majoritatea) cleioase, luneacoase, moi... Dezgustătoare, oarecum... Anume şopârla mă sperie pentru că e mică şi rapidă, am impresia că poate să urce pe mine, să-mi meargă pe corp, să intre sub haine, să mă muşte, să nu mai ştiu ce... Nu ştii la ce să te aştepţi de la ea... De leşinat nu leşin, dacă o văd, dar ţip, cu siguranţă :)
no, eu nu ţip, dar îmi pare foarte misterioasă această creatură. Nu am ţinut-o niciodată în mâini chiar dacă îmi doream Zgârâie, muşcă, cum e la atingere????
RăspundețiȘtergereÎmi spui? :D
Nu zgârie deloc, sunt destul de inofensive. Masculii mari (care-s de culoarea verde) uneori muşcă, dacă le vâri degetul în gură, însă în lipsa dinţilor e doar o strângere puternică.
RăspundețiȘtergereCea mai mare surpriză e la atingere. Pielea lor parcă-i catifelată, foarte plăcută. Poate la reptilele mari e altfel, dar la şopârşiţă chiar nu vei spune că are solzi. Iar dacă e de la soare şi este caldă, chiar nu o deosebeşti de un mamifer. Aşa că recomand, cel puţin ca experienţă e interesant.
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereDin motive de păstrare a accesibilităţii blogului meu şi pentru persoanele de până la 18 ani, sunt nevoit să redactez comentariul lăsat pe blog de către Caiafa Verde ( http://caiafaverde.livejournal.com/ ), comentariu care de altfel demonstrează o foarte subtilă cunoaştere a psihologiei, teoriei freudiene a subconştientului şi posedarea la perfecţie a lexicului necenzurat. În continuare, aduc textul comentariului puţin modificat:
RăspundețiȘtergere"Din punctul de vedere al freudizmului aceasta creatura seamana cu un penis (ultimele două cuvinte au fost substituite). Si tocmai din cauza ca e verde, are picioare si poate musca, unora poate parea strasnica.
Aş putea explica, dacă ai posta o fotografie mai reuşită, să se vadă şi faţa.
RăspundețiȘtergerepentru unii (ca deal de mine) poate cauza si lesinuri
RăspundețiȘtergereDa, Larisa, dar poți explica de ce?
RăspundețiȘtergereSint niste fiinte foarte nostime, chiar daca l-i s-ar vedea si fata. Nu-mi inchipui ce ar putea explica Klaus vazind fata?
RăspundețiȘtergereSunt de acord cu comentarul lui Cafeaverde, al carui comentar a fost "deleted" de Domnul administrator. Si daca nu eram doamna poate chiar i-l si repetam.
RăspundețiȘtergereEurrgghhhhhhhhh!!!
La intrebarea de ce ma sperie? Raspunsul e urmator: "E mic, verde, urit si nu-l auzi cind se apropie".
P.S.Ce ma bucur ca nu e roz!!
Aceasta este animalul meu preferat (dupa pisica, bineinteles)!
RăspundețiȘtergerePrietenul meu obisnuieste sa ma numeasca "sopirla micutza" Cred ca multe femei s-ar supara de la astfel de vorbe dulci, dar mie imi place pentru ca o spune cu atata dragoste si duiosie incat ma face sa zambesc de cate ori aud asta :)
Si unde mai pui ca nu este o vorba comuna precum "scumpetea mea", sau "dulceatza mea". Sunt sigura ca nu mai agatza fete numindu-le sopirle, eu sunt unica :)
Natan, reptilele sunt frica mea cea mai mare... :-S :) Or'... îmi provoacă disconfort şi fiori pentru că sunt (majoritatea) cleioase, luneacoase, moi... Dezgustătoare, oarecum...
RăspundețiȘtergereAnume şopârla mă sperie pentru că e mică şi rapidă, am impresia că poate să urce pe mine, să-mi meargă pe corp, să intre sub haine, să mă muşte, să nu mai ştiu ce... Nu ştii la ce să te aştepţi de la ea... De leşinat nu leşin, dacă o văd, dar ţip, cu siguranţă :)