Problemele de angajare a tinerilor

Am avut zilele astea o discuție mai aprinsă privind ceea, ce ar putea face statul pentru tinerii de la noi. Sincer, sunt uimit când tineri de la noi spun: „Statul nu ne dă de lucru”. Nici nu e treaba statului să dea cuiva de lucru, că nu mai suntem în Uniunea Sovietică. În ceea ce ține de angajări, principalul rol al statului e să nu facă nimic și să nu încurce companiilor să crească și să creeze locuri de muncă. (Țineți minte în Shrek 2, când măgarul se indigna că la arest nu i s-au citit drepturile, nu i s-a spus că are dreptul să tacă, iar Shrek îi spune: „Măgarule, tu AI dreptul să taci”. Păi iată, noi AVEM dreptul la muncă.) :)

Pe de altă parte, văd încercările nereușite a Statului de a face ceva cu tinerii. Ministere, programe, strategii... tineri, v-ați simțit implicați în tot asta? Ați fost fericiți de atenția statului ultimul timp? Toate aceste inițiative sunt fie absolut birocratice și rămân numai pe hârtie, fie sunt nesistematice, haotice și locale. Și foarte puține pot avea o acțiune concretă, care ar viza vreo una din necesitățile stringente ale tinerilor.

Cea mai mare problemă a tinerilor azi e angajarea la lucru. Din cauza că nu se pot angaja, foarte mulți pleacă (alții pleacă fiindcă salariile-s mici, dar asta-i o altă discuție, să le luăm pe rând). Și în majoritatea cazurilor, la angajare tinerii sunt discriminați din cauza lipsei de experiență. Așa percep ei problema, și în mare măsură au dreptate. Cum se poate contracara aceasta? Printr-o stimulare puternică a angajatorilor să atragă la lucru tineri.

Iată condițiile problemei de bază a tinerilor, iată scopul. Cum se poate soluționa?

Cea mai mare problemă pentru angajatori la remunerarea persoanelor sunt contribuțiile de asigurări sociale de stat, care astăzi constituie 23% din suma salariului și sunt achitate de către patron. Pentru acei ce nu cunosc detaliile - această sumă este achitată de către angajator, și este o cheltuială suplimentară plăților salariale. Anume ea este principala cauză a plății salariilor în plicuri și principalul obstacol în calea majorării salariilor - la fiecare leu plătit angajaților, patronul mai plătește 23 de bani în fondul asigurărilor sociale. Pentru a evita această plată, majoritatea patronilor preferă scheme dubioase de obținere a numerarului, pentru a-l plăti angajaților ca salariu nedeclarat.

Pentru a stimula angajarea tinerilor, cred că este suficient ca salariile persoanelor nou-angajate în câmpul muncii să fie scutite de această plată pe o perioadă de, să zicem, trei ani. Mecanismul e destul de simplu. La prima angajare persoana este luată la evidență la CNAS (Casa Națională a Asigurărilor Sociale). Companiile prezintă dări de seamă regulate în care indică persoanele din această categorie care sunt angajați și câte luni au lucrat în cadrul companiilor. La angajarea într-un alt loc de muncă, tânărul poate obține de la CNAS un certificat în care să se indice câte luni în total constituie stagiul lui de muncă, astfel încât fiecare companie să știe cât timp ea mai poate beneficia de această scutire. La expirarea a 36 luni cumulative de lucru, compania începe să achite și contribuțiile de asigurare socială.

E un mecanism simplu, care poate fi implementat fără mari eforturi, însă beneficiile sale ar fi enorme. Companiile ar primi un stimul real să angajeze tineri, o economie care ar putea compensa lipsa lor de experiență. Chiar dacă după 3 ani compania va decide că nu mai are nevoie de serviciile lor, ei deja nu vor mai fi tineri absolvenți de facultate, ci specialiști cu experiență. Restul va depinde de ei.

Desigur, există și un șir de probleme în acest mecanism. Cea mai importantă este diminuarea încasărilor la CNAS. Această diminuare va trebui să fie compensată de la bugetul de stat, ea trebuie asumată ca fiind costul susținerii tinerilor. Oricum, nu trebuie exagerată mărimea acestui cost - tinerii, de regulă, sunt cea mai prost plătită categorie a angajaților, cheltuielile suportate de buget nu vor fi atât de mari. Și chiar dacă actualul nostru sistem ne-VladimirVladimirovici-cios de asigurări sociale va fi reformat și se va trece la un sistem adevărat de evidență a acumulărilor persoanle pentru pensii și la fonduri de pensii, nu e o problemă mare - tinerii vor avea încă toată viața înainte ca să facă acumulări în fondul lor de pensii.

De asemenea, putem să ne așteptăm la apariția unei noi categorii de șomeri - nu proaspăt-absolvenți-de-facultate, ci după-trei-ani-de-lucru. Oricum, cred că în trei ani poți învăța destul de multe în ceea ce faci, e un avantaj enorm pentru viitor.

Și, desigur, vor apărea sheme autohtone de evaziune, bazate pe această scutire, gen toate salariile din companie sunt scrise pe un tânăr care a fost angajat acum câteva săptămâni. Se poate evita plafonând mărimea salariului scutit de plăți la 2-3 salarii medii pe economie. Oricum, cred că se merită.

Iată, poftim. Am propus un mesanism simplu și eficient de soluționare a principalei probleme ale tinerilor. Nu o problemă inventată, gen votul de la 16 ani, nu o chestie declarativă și frumoasă, ci o soluție foarte concretă pentru a menține tinerii în țară. Vă invit, Guvern, vă invit, Minister al tineretului, vă invit, organizații de tineret. Până în 2012 asta se poate implementa.