Norocos ca actionarii fondurilor

Istoria fondurilor de investiții în Moldova este o istorie tristă și plină de învățăminte, în care se împletesc promisiuni minciunoase, jocuri politice, campanii electorale, opt sute de mii de acționari și mulți, mulți bani.

Nu vreau să intru în istoria apariției și evoluției lor - e o istorie veche, foarte urât mirositoare și de care îmi este silă (spun doar că am plecat de pe postul de consilier al președintelui Comisiei Naționale a valorilor mobiliare anume pe fonul „reformei” fondurilor de investiții, care a permis fondurilor să iasă din joc cu basma curată.

Inițial, prin ‘96, au fost create 42 fonduri de investiție. Apoi numărul lor tot se diminua cu fiecare reorganizare sau modificare a legislației - 35 în 1998, 22 în 2000, 14 în 2002 și nici unul în 2006. Dintre ele, o parte urmau să fie lichidate de Comisia Națională a pieței financiare (anterior - a valorilor mobiliare), la unele fonduri procesul de lichidare fiind inițiat încă în 1996. Altele au intrat în procesul de autolichidare (lichidare la inițiativa fondului, de către persoanele alese de acționari, dar sub controlul Comisiei). În fine, 6 fonduri au hotărât să-și continuie activitatea, însă sub altă formă (nu de fond, ci de societatea pe acțiuni simplă, aceea ce a lipsit acționarii lor de protecția care le era oferită de legea privind fondurile de investiții - limitarea cheltuielilor fondului, achitarea obligatorie a dividendelor, limitarea tipurilor de operații în care se putea implica fondul).

Fondurile care se lichidau sau erau lichidate urmau să-și vândă toate activele, și sumele acumulate uiterior să le distribuie acționarilor. Procesul de lichidare se derula în baza unor regulamente destul de stricte în ceea ce ține de toate aspectele sale, și sub un control strict al Comisiei. Astfel, fondurile lichidate la decizia Comisiei aveau numit un administrator al procesului de lichidare, iar fondurile care au decis să se autolichideze, aveau comisie de lichidare, în care intra și reprezentantul Comisiei.

Eficiența acestui proces este destul de dubioasă. În 2008 în sfârșit s-a terminat lichidarea a 4 fonduri de investiții, și banii lor au fost distribuiți acționarilor (prin intermediul BC Investprivatbank). În 2009 încă 4 fonduri au fost lichidate până la urmă, banii urmând a fi distribuiți prin intermediul la BC Energbank. Încă la 9 fonduri procesul de lichidare forțată este în derulare. Fondurile în proces de autolichidare erau gata-gata să înceapă și ele achitarea cu acționarii. Rezultatele finale a administrării proprietății a cca. un milion de oameni timp de 14 ani arată destul de modest - pentru o acțiune cu nominalul de un leu, acționarii urmează să primească (în funcție de noroc) de la 27 bani la 1,35 lei (la fondurile ce se autolichidează situația e mai bună, suma ajunge până la 1.54 lei).

Țineți minte campania din timpul privatizării - „Bonul tău - viitorul tău”. Păi iată.

Când se părea că nu a mai rămas mult și acționarii își vor primi a lor 27 de bani, iar această pagină rușinoasă în istoria devenirii Moldovei va fi întoarsă și vom uitați toți de ea, vine falimentul băncii Investprivatbank.

La moment situația cu banca e următoarea: Banca de Economii a preluat datoriile față de persoanele fizice și le-a achitat, însă restul datoriilor băncii au rămas în vigoare. Ele urmează a fi achiate din sumele care vor fi recuperate din creditele acordate anterior de IPB. Ordinea achitării pentru datorii este următoarea: 1. persoanele fizice; 2. alte bănci; 3. persoanele juridice. După intervenția Băncii de economii, situația arată așa: au mai rămas câteva persoane fizice care nu au venit încă să-și ridice banii, după ei în ordine stau băncile, inclusiv Banca de economii, cu cca. 600 milioane lei (suma achitată de ea clienților IPB), și doar după asta vin clienții - persoane juridice.

Iar printre persoanele juridice care-și țineau banii în această bancă erau și majoritatea fondurilor de investiții în proces de lichidare forțată și o parte din fondurile în proces de autolichidare. Cum și de ce au ajuns banii acolo, e altă discuție. La moment, sumele deținute de fondurile în proces de lichidare sau autolichidare acolo constituie cca. 180 milioane lei (o sută optzeci milioane, vă imaginați?). Datorită faptului că sumele respective sunt ale persoanelor juridice (fondurile care încă nu au fost lichidate până la sfârșit), în lista de așteptare aceste sume sunt la urmă. Deci, mai întâi banii veniți din recuperarea creditelor care au fost acordate de IPB (dacă se va recupera ceva, desigur) vor merge la achitarea cu Banca de economii și alte bănci, și doar după asta se vor distribui între persoanele juridice, inclusiv aceste fonduri. Aprecierea optimistă - de la cinci la șapte ani. Dacă se va reuși recuperarea macar a 50% din sume.

Acum CNPF și BNM au început să arunce una în alta cu câcăței, ca două maimuțele se comporte neadecvat, învinuindu-se reciproc și încercând să transfere responsabilitatea pe celălalt. Comisia cere Băncii naționale să considere aceste datorii ca fiind datorii față de persoane fizice și să le achite prioritar din contul fondului de garantare a depozitelor și a unei linii de credit, acordate de BNM (deși nu are motive legale să ceară acest lucru). Banca spune că Comisia a administrat rău riscurile și nu a transferat banii din IPB într-o altă bancă, mai sănătoasă (deși singură BNM a căscat gura până situația să devină gravă, apoi tăcea chitic când starea de lucruri a devenit critică și din IPB deja nu mai puteai să scoți nici un ban, și așa și nu a spus nimic până despre această situație nu s-a aflat dintr-o parte - țineți minte istoria cu avizul din facturile pentru serviciile comunale). Oricum, cred că până la urmă la nivel de Legislativ sau Guvern se vor găsi resurse pentru a se achita aceste sume ce revin acționarilor.

Acum chiar contează mai puțin cine anume este vinovat de situația creată. Contează aceea pe cine îl vor considera vinovat peste câteva săptămâni acele 300 000 de acționari ale fondurilor de investiții, când vor ieși în stradă, și în fața cărui organ se vor opri - a Comisiei Naționale a pieței financiare, a Băncii Naționale a Moldovei, a Guvernului sau a Parlamentului.

Cred că putem liniștit să începem să folosim expresia „îi merge ca acționarilor fondurilor de investiții” ca frazeologism.

:)

Ieri seara scrieam la noua povestire și am observat la mine un automatism care mi se trage de pe chaturi.

De fiecare dată când în dialog unul dintre conlocutori glumea, îmi venea să termin rândul cu un smilik clasic. Era ceva la nivel de reflex, și îmi venea destul de greu să lupt cu el.

Așa mi-am dat seama că deja de câțiva ani buni m-am obișnuit să însoțesc glumele cu emoticonul clasic, clarificarea - asta-i glumă, nu te supăra. Până la urmă, în cazul meu e oarecum îndreptățit, eu ironizez mult și uneori nu prea este clar dacă sunt serios sau nu. Dar oare cum e la alții?

Totuși, emoticoanele ne sărăcesc mult din limbaj și imaginație și capacitate de a ne face înțeleși prin cuvinte. Pentru scriitori până acum 20 de ani cuvintele erau suficiente pentru orice...

Gata, mă limitez în utilizarea emoticoanelor - doar ca răspuns la mesaje, și doar pentru a arăta ce simt.

Prognoza ratei inflatiei

Când Agenția numai își începuse activitatea (și pe când încă nu era Agenție), închiriam un mic birou la etaju doi în hotelul Meridian. Acest hotel era în fața intrării din piața centrală pe strada Tighina, și era numai denumirea de hotel din el. Datorită amplasării, era folosit ca depozit pentru vânzătorii din piață și pentru oficii (ca al nostru).

Numai de arendași nu erau acolo... firme de turism, notari, birouri de traduceri, companii de transport... două oficii erau închiriate de niște ghicitoare. Din alea serioase, în generația a treia, care după poză îți spunea totul.

La efectuarea estimărilor, pe lângă prognozele pe care le facem în baza informațiilor interne ale companiei sau a ramurii respective, trebuie să prognozăm și unele chestii ce țin de economia pe ansamblu. De exemplu, unul dintre indicatorii foarte importanți în evaluare depinde direct de rata inflației prognozată pentru anii următori (rata medie a creșterii pe termen lung al veniturilor companiei). Normal că pentru a face o prognoză cât de cât argumentată (nici nu zic corectă, dar macar argumentată) trebuie să lucrezi cu o mulțime de data statistice și informații din cele mai diverse domenii.

Și numaidecât, când făceam vreo estimare și lucram cu Vasica (evaluatorul nostru) la acest indicator, cineva nu rezista și spunea această glumă: Vasea, hai ia zece lei, mergi la baba de la etajul doi și întreab-o cât o să fie rata inflației anul viitor...

Adevărat spus: How come you never see a headline like 'Psychic Wins Lottery'?

Intrebarea anului 2009

Anul acesta iar a fost organizat concursul „Întrebarea anului”, la care fiecare doritorii puteau să trimită trei întrebări de „Ce? Unde? Când?” care le păreau mai bune din acele jucate în 2009. Eu din întrebările mele am ales 12 care-mi plăceau tare, și a fost dificil să selectez din ele trei. Iată acele 12 întrebări:

Conform site-ului www.digg.com, această poză combate teoria Lor, arătându-le originea. Numiți-i, vă rog, pe Ei.



Răspuns: adepții teoriei creaționiste, se acceptă după cuvântul cheie creaționist.

Comentariu: se face referință la obișnuitul refuz a majorității adepților acestei teorii de a examina fapte și argumente.

Sceptic la capacitățile paranormale a oamenilor, Kurt Vonnegul a spus o dată: ”Those who believe in telekinetics, raise (cuvânt omis) hand”. (În română: ”Acei care credeți în telekineză, ridicați mâna (cuvânt omis)). Scrieți cuvântul omis.

Răspuns: my (mea). Se acceptă numai răspunsul exact.

Atenție, citat din romanul Fraților Strugațkii „Miez de zi. Secolul XXI”: „Liniște, a spus Atos. Nu vă grăbiți așa. Asta a fost pre-am-bu-lul. Iar acum va începe ...”. Va începe ce?

Răspuns: ambulul

Sursa: Frații Strugațkii, „Miez de zi. Secolul XXI”.

În una dintre povestirile scriitorului francez bizar și suprarealist Boris Vian, putem găsi următorul fragment:

„Foluber Sansonne, emoționat, se opri în fața ușii lui Leobil și a vârât degetul arătător în micuța vizuină a (cuvânt omis), care dormea într-un colțișor.

Foluber o trezi brusc. (Cuvânt omis) s-a răsucit, l-a mușcat dureros pe Foluber de deget, și Foluber a țipat strident.

Sora lui Leobil, care aștepta oaspeții în antreu, imediat a deschis ușa și Foluber a intrat.”

Scrieți cuvântul omis.

Răspuns: sonerie

Textul integral: „Foluber Sansonne, emoționat, se opri în fața ușii lui Leobil și a vârât degetul arătător în micuța vizuină a soneriei, care dormea într-un colțișor.

Foluber o trezi brusc. Soneria s-a răsucit, l-a mușcat dureros pe Foluber de deget, și Foluber a țipat strident.

Sora lui Leobil, care aștepta oaspeții în antreu, imediat a deschis ușa și Foluber a intrat.”

Sursa: Boris Vian, „Petrecerea la Leobil”.

În Mexic s-a păstrat predilecția maiașilor pentru hamacuri. Astfel, în casele indienilor practic lipsesc paturile, ei dormind numai în hamacuri. La întrebarea care natural ar putea să vă apară, indienii ar putea să vă dea o carte, care se numește „Hamac ...”. Continuați denumirea cărții cu un cuvânt indian.

Răspuns: „sutra”.

Sursa: http://www.mayanlegacy.com.au/about%20Mexican%20Hammocks.htm

Unul dintre coautorii acestei creații, apărute în 1970, povestea: „Am scris cu dragoste, timp de trei luni, într-o pădure... Ne obișnuisem atât de mut cu silabisitul, încât începusem să vorbim între noi pe silabe.” Nu vă întrebăm autorii, numiți rezultatul final.

Răspuns: Abecedar

Comentariu: autori ai abecedarului moldovenesc au fost Grigore Vieru și Spiridon Vangheli. Sursa: Grigore Vieru, „Taina care mă apără”.

Acest semn de demarcație a fost instalat de guvernul rus la finele secolului XVIII pe tractul între Ecaterinburg și Tiumeni. Gălătorul George F. Kennan într-o carte din 1891 spunea: „Nici o piatră de hotar din lume nu a văzut atâtea inimi frânte. Deținuții înlănțuiți când erau duși pe lângă ea, obișnuiau să îngenuncheze și să ia cu ei puțin pâmănt...”. Dar ce fel de pământ era acesta?

Răspuns: European

Era piatra de hotar între Europa și Asia. Anterior se considera că frontiera între ele trece pe râul Don.

Sursa: Peter Norman, Istoria Europei

Atenție, în întrebare unii icși și toți zed sunt substituiri.

„Am un zed de-acela

Din strămoși lăsat,

Are ics într-însul

Ce-i de minunat!

Când mă uit o dată

Zedul s-a oprit.

Icsulică, scoală

... Icsul a murit.

Zedul nu mai bate

Ora-i doispriși fix

Doamne, ce înseamnă

Oare semnul X?

Dacă icsul știe

Ori, să zic, știa

Ca să-i cânte icsul

Cred că nu murea.”

Icsul menționat de autorul acestor versuri nu este unul adevărat. Ca, de altfel, și icsul la care facem referință cel mai des noi, acei prezenți aici. Cum se descifrează icsul nostru?

Răspuns: „Ce? Unde? Când?”

Comentariu: în text cu „zed” a fost substituit „ceas”, iar cu „ics” - „cuc”. Cuc-ul la care noi facem cel mai des referință este jocul.

Sursa: Pavel Stratan, Cucu o murit.

În anul 4 e. n., Octavian Augustul a decis să continuie ceea ce-a inceput Iulius Cezar și le-a schimbat denumirea acelor numite „Quintilis” și „Sextilis”. Dar ce a făcut Cezar?

Răspuns: a introdus lunile Ianuarie și Februarie la începutul anului.

Comentariu: Octavian a schimbat denumirile fostelor luni a 5 și a 6 în Iulie și August.

Frederic fon Shtaufen este cunoscut ca rege al Germaniei, rege al Italiei și nu numai. Deși toată viața sa și-a petrecut-o în campanii militare, el a murit prin înnecare. O legendă germană spune, însă, că el nu a murit, ci doarme într-o peșteră în munții Thuringiei și atunci când renumita lui unghie neagră nu va mai avea loc în peșteră, el se va trezi și va readuce măreția Germaniei.

Ce am înlocuit prin „unghie neagră”.

Răspuns: barbă roșie

Comentariu: Frederic Barbarosa, Imperatorul Sfântului Imperiu German de origine Romană, era renumit pentru barba sa roșcată, de unde i s-a tras și porecla.

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Frederick_I,_Holy_Roman_Emperor

Există clone simple, există anti clone, și există și clone B. Primele și cele de-a doilea sunt caracterizate de mișcări în sens opus și caracteristici diferite. Clona B a fost creată de Franz Haber, laureatul premiului nobel pentru chimie din 1918. Deși clonele și anticlonele pot de la caz la caz să cauzerea moartea oamenilor, cea mai periculoasă a fost clona B, care a cauzat moartea a peste 1,2 milioane de oameni. Ce cuvânt mai neutru l-am substituit prin cuvântul „clonă”.

Răspuns: Ciclon

Comentariu: Ciclon B este preparatul chimic folosit la gazarea deținuților în lagărele de concentrare naziste.

Cântecul „Stars and Stripes Forever” (Stele și dungi pentru totdeauna) este un cântec patriotic american, compus de John Philip Sousa în 1896, care a fost declarat marș național al Statelor Unite. Însă într-un anumit gen de instituții, la intonarea acestui marș, angajații știu că vizitatorii lor se află în primejdie și urmează a fi evacuați. Intonarea acestui marș este unul dintre puținele cazuri când în acest tip de instituții se încalcă renumitul principiu. Enunțați principiul în română sau engleză.

Răspuns: „Spectacolul trebuie să continuie” sau „The show must go on”.

Comentariu: acest marș este intonat în circuri și teatre doar în cazurile când viețile spectatorilor sunt în primejdie și angajații urmează să asigure evacuarea fără apariția panicii a publicului din sală. Este unicul caz când angajații acestor instituții încalcă renumitul lor principiu.

În fine, am ales întrebările cu abecedarul, cu pământul european și cu spectacolul care trebuie să continuie. Locul întâi în concurs a fost luat de întrebarea cu abecedarul. Încă o dată, respect lui Grigo Vieru.