Cel mai comod instrument pentru analiza evoluțiilor pieței este indicele bursier EVM-Composite, care se calculează în baza tuturor acțiunilor tranzacționate la bursă și evoluția căruia reflectă modificarea tuturor prețurilor. Analiza modificărilor prețurilor pe piața de capital va fi făcută în baza lui.
În anul trecut, indicele a crescut de la valoarea de 1065,49 la 2126,08 puncte. Această creștere este foarte impresionantă, demonstrând un interes cert al investitorilor față de piața de capital din Moldova. În mare parte, în fruntea acestei creșteri au fost acțiunile băncilor și a unor întreprinderi din ramurile mai atractive ale economiei – construcții, infrastructură, industria prelucărtoare și alimentară.
Evoluția indicelui EVM Composite în anul 2007
Creșterea atât de mare a prețurilor acțiunilor a fost cauzată în special de investitorii străini de portofoliu, care au decis să investească la noi. Datorită faptului că după majoritatea indicatorilor prețurile la companiile moldovenești sunt sub nivelul prețurilor în statele Uniunii Europene, ei erau dispuși să plătească pentru aceleași acțiuni mai mult ca invesitorii autohtoni, care nu au piețe alternative de comparare.
La începutul acestui an tendința de creștere a prețurilor s-a menținut neschimbată, deși creșterea s-a încetinit. Astfel în perioada ianuarie – mai prețurile au crescut cu peste 11%, ceea ce în expresie anuală ar fi dat o creștere de 26,4%. Deși această creștere este cu mult peste creșterea prognozată a majorității indicatorilor macroeconomici în 2008, oricum observăm o încetinire semnificativă față de anul 2007. Ea se datorează faptului că interesul investitorilor, după ce prețurile la acțiunile bancare au atins valori comparabile cu prețurile de la alte burse, s-a focusat asupra altor ramuri a economiei. Însă, din păcate, majoritatea companiilor autohtone asigură o dezvăluire a informației la un nivel mult mai redus ca băncile comerciale. Ca urmare, investitorii sunt mai reticenți față de investirea în alte domenii și, respectiv, prețurile pe care acceptă să le plătească pentru acțiuni sunt mai mici. De asemenea, nu trebuie să uităm și despre lichiditatea foarte redusă a acțiunilor de la majoritatea companiilor autohtone – datorită gradului avansat de consolidare a pachetelor, chiar și în cazul existenței ofertelor de cumpărare la prețuri realiste, nu totdeauna se găsesc vânzători. Aceasta la fel limitează tranzacțiile și dinamica prețurilor.
Creșterea atât de mare a prețurilor acțiunilor a fost cauzată în special de investitorii străini de portofoliu, care au decis să investească la noi. Datorită faptului că după majoritatea indicatorilor prețurile la companiile moldovenești sunt sub nivelul prețurilor în statele Uniunii Europene, ei erau dispuși să plătească pentru aceleași acțiuni mai mult ca invesitorii autohtoni, care nu au piețe alternative de comparare.
La începutul acestui an tendința de creștere a prețurilor s-a menținut neschimbată, deși creșterea s-a încetinit. Astfel în perioada ianuarie – mai prețurile au crescut cu peste 11%, ceea ce în expresie anuală ar fi dat o creștere de 26,4%. Deși această creștere este cu mult peste creșterea prognozată a majorității indicatorilor macroeconomici în 2008, oricum observăm o încetinire semnificativă față de anul 2007. Ea se datorează faptului că interesul investitorilor, după ce prețurile la acțiunile bancare au atins valori comparabile cu prețurile de la alte burse, s-a focusat asupra altor ramuri a economiei. Însă, din păcate, majoritatea companiilor autohtone asigură o dezvăluire a informației la un nivel mult mai redus ca băncile comerciale. Ca urmare, investitorii sunt mai reticenți față de investirea în alte domenii și, respectiv, prețurile pe care acceptă să le plătească pentru acțiuni sunt mai mici. De asemenea, nu trebuie să uităm și despre lichiditatea foarte redusă a acțiunilor de la majoritatea companiilor autohtone – datorită gradului avansat de consolidare a pachetelor, chiar și în cazul existenței ofertelor de cumpărare la prețuri realiste, nu totdeauna se găsesc vânzători. Aceasta la fel limitează tranzacțiile și dinamica prețurilor.
Dar, începând cu luna iunie, tendința pe piața de capital s-a inversat, înregistrându-se un declin al prețurilor, care continuă și până în prezent. Astfel, valoarea indicelui în această perioadă a coborât de la 2376 la 2285,28 puncte, ceea ce constituie o diminuare cu 3,82% în 55 de zile. Deși diminuarea încă nu este foarte mare, tendința trezește îngrijorătoare.
Evoluția indicelui EVM Composie în anul 2008
Această tendință de diminuare a prețurilor acțiunilor la Bursa de Valori poate avea câteva cauze. Una dintre ele ar fi aprecierea leului față de valutele de circulație internațională. De la începutul anului leul s-a apreciat față de dolarul american cu 14,55% și față de euro cu 14,28%.
Această tendință de diminuare a prețurilor acțiunilor la Bursa de Valori poate avea câteva cauze. Una dintre ele ar fi aprecierea leului față de valutele de circulație internațională. De la începutul anului leul s-a apreciat față de dolarul american cu 14,55% și față de euro cu 14,28%.
Evoluția cursului dolar / leu în anul 2008
Evoluția cursului euro / leu în anul 2008
Explicația pare destul de logică – dacă pe piața autohtonă operează un număr mare de investitori străini, menținând prețul de tranzacționare a acțiunilor în valută la același nivel, vor fi nevoiți să micșoreze prețul în lei. Aceasta ar putea explica evoluția capitalizării bursiere.
Însă o analiză pe termen lung demonstrează că între evoluția prețurilor la bursa din Moldova și cursurile valutare nu există vre-o legătură univocă. Corelația pe termen lung între indicele bursier EVM Composite și cursurile valutare este negativă – când cursurile scad, indicele de regulă crește. Deși în perioada de la începutul lui iunie starea de lucruri s-a inversat – corelația între modificarea cursurilor valutare și a indicelui a devenit directă (95% corelația între evoluția indicelui și a cursului dolarului și 84% - corelația între evoluția indicelui și cursul valutei unice), aceasta este mai mult o coincidență decât o legitate.
Cred că adevărata cauză a inversării tendinței pe piață este politica monetară, promovată de Banca Națională a Moldovei. Din cauza creșterii ritmurilor inflației în acest an, a fost întreprins un șir de măsuri destinate sterilizării masei monetare. Dintre ele, principala a fost creșterea normei rezervelor obligatorii pe care băncile comerciale urmează să le păstreze la Banca Națională.
La finele lunii mai Banca Națională a Moldovei a adoptat decizia privind mărirea normei rezervelor obligatorii, care a fost publicată la data de 30 mai. Imediat pe piața monetară a început să se resimtă un deficit acut de lichidități. Băncile comerciale și-au restrâns dramatic activitatea pe piață și au redus și creditarea agenților economici. De asemenea, datorită creșterii dobânzilor la valorile mobiliare de stat și depozitele bancare, atractivitatea comparativă a acțiunilor a scăzut (acest lucru este în mod deosebit valabil pentru investitorii străini, care pot atrage mijloace de împrumut în valută și să le plaseze în depozite în lei la noi, beneficiind și de pe urma dobânzilor foarte mari, și de pe urma aprecierii leului). Descreșterea valorii indicelui a început de la data de 3 iunie, peste o zi lucrătoare după intrarea în vigoare a noilor reguli. Cred că în această situație, schimbarea tendinței pe piață poate să survină numai după ce se va normaliza situația cu lichiditățile pe piața monetară și băncile vor putea să reia în regim obișnuit activitățile pe piața de capital, iar dobânzile la depozitele în lei vor deveni mai mici.
Oricum, această situație arată ce legătura între segmentele pieței financiare este strânsă, și evenimentele de pe unul dintre aceste segmente afectează piața financiară pe ansamblu. Nu știu cât de eficiente se vor dovedi măsurile întreprinse de Banca Națională pentru a opri creșterea indicelui prețurilor de consum, însă ele au fost foarte eficiente în a opri creșterea indicelui bursier EVM Composite.
Explicația pare destul de logică – dacă pe piața autohtonă operează un număr mare de investitori străini, menținând prețul de tranzacționare a acțiunilor în valută la același nivel, vor fi nevoiți să micșoreze prețul în lei. Aceasta ar putea explica evoluția capitalizării bursiere.
Însă o analiză pe termen lung demonstrează că între evoluția prețurilor la bursa din Moldova și cursurile valutare nu există vre-o legătură univocă. Corelația pe termen lung între indicele bursier EVM Composite și cursurile valutare este negativă – când cursurile scad, indicele de regulă crește. Deși în perioada de la începutul lui iunie starea de lucruri s-a inversat – corelația între modificarea cursurilor valutare și a indicelui a devenit directă (95% corelația între evoluția indicelui și a cursului dolarului și 84% - corelația între evoluția indicelui și cursul valutei unice), aceasta este mai mult o coincidență decât o legitate.
Cred că adevărata cauză a inversării tendinței pe piață este politica monetară, promovată de Banca Națională a Moldovei. Din cauza creșterii ritmurilor inflației în acest an, a fost întreprins un șir de măsuri destinate sterilizării masei monetare. Dintre ele, principala a fost creșterea normei rezervelor obligatorii pe care băncile comerciale urmează să le păstreze la Banca Națională.
La finele lunii mai Banca Națională a Moldovei a adoptat decizia privind mărirea normei rezervelor obligatorii, care a fost publicată la data de 30 mai. Imediat pe piața monetară a început să se resimtă un deficit acut de lichidități. Băncile comerciale și-au restrâns dramatic activitatea pe piață și au redus și creditarea agenților economici. De asemenea, datorită creșterii dobânzilor la valorile mobiliare de stat și depozitele bancare, atractivitatea comparativă a acțiunilor a scăzut (acest lucru este în mod deosebit valabil pentru investitorii străini, care pot atrage mijloace de împrumut în valută și să le plaseze în depozite în lei la noi, beneficiind și de pe urma dobânzilor foarte mari, și de pe urma aprecierii leului). Descreșterea valorii indicelui a început de la data de 3 iunie, peste o zi lucrătoare după intrarea în vigoare a noilor reguli. Cred că în această situație, schimbarea tendinței pe piață poate să survină numai după ce se va normaliza situația cu lichiditățile pe piața monetară și băncile vor putea să reia în regim obișnuit activitățile pe piața de capital, iar dobânzile la depozitele în lei vor deveni mai mici.
Oricum, această situație arată ce legătura între segmentele pieței financiare este strânsă, și evenimentele de pe unul dintre aceste segmente afectează piața financiară pe ansamblu. Nu știu cât de eficiente se vor dovedi măsurile întreprinse de Banca Națională pentru a opri creșterea indicelui prețurilor de consum, însă ele au fost foarte eficiente în a opri creșterea indicelui bursier EVM Composite.
(Publicat în revista Standard Financiar, luna septembrie. Articolul a fost finalizat în luna august.)
1. sunt de acord cu Natan cind zice ca EVM-Composite este cel mai comod de a analiza evolutia preturilor la bursa din RM. Asa aduga ca EVM-Composite, in comparatie cu alti indicatori locai, reflecta cel mai bine tendintele de piata de capital din RM. Teoretic, cel mai reprezentativ indicator ar fi cel care se calculeaza pe seama unor VM ce se tranzationeaza permanent, si nu al tuturor VM care sunt inregistrate la bursa. IN conditiile noastre, cind VM lichide sunt o mare exceptie, aplicarea unui indice bazat pe toate VM (asa cum e EVM-Composite) este o abordare corecta.
RăspundețiȘtergere2. IMHO – la modul de dezvaluire a info, bancile din RM pot fi comparate cu corporatiile straine. Ba mai mult chiar, cred ca in multe privinte bancile din Rm asigura o dezvaluire mai extinsa a info. Cu toate acestea, multi creditori/investitori straini se tot pling ca nu obtin suficiente info. Cauza? Pur si simplu ne privesc de sus si isi permit lucruri pentru care la ei sau in alte state ar primi peste nas...
3. Diminuarea EVM-Composite si in general a pietei ar fi cauzata de "creșterea normei rezervelor obligatorii"???. hmmm... Ati scris ca in 2007 cresterea a fost "cauzată în special de investitorii străini de portofoliu". In ce mod investitorii straini de portofoliu ar putea fi afectati de cresterea normelor rezervei obligatorii? La modul direct, aceasta norma se rasfringe doar asupra bancilor comerciale din tara. IMHO, piata noastra de capital pur si simplu revine la starea ei "normala" - degradanta si lipsita de temeiuri pentru a fi in ascensiune.
Buna, AS, merci pentru comentarii.
RăspundețiȘtergereLa primele două puncte sunt de acord întru totul cu tine. La punctul trei - pe alocuri... ;)
Într-adevăr, la începutul acestui an prețurile la acțiunile majorității băncilor de la noi s-au plafonat - investitorii nu erau dispuși să plătească mai mult pentru ele. Interesul străinilor s-a orientat în alte sectoare ale economiei, care, fiind mult mai puțin transparente și lichide, sunt mai puțin atractive. Aceasta explică creșterea moderată a indicelui de la începutul anului, însă nu poate fi o explicație a declinului prețurilor începând cu luna iunie.
În lipsa activității investitorilor de portofoliu, rămân tranzacțiile tradiționale pentru piața noastră, și anume concentrarea pachetelor de acțiuni. Iar aceste operațiuni se finanțează, de regulă, fie din niște activități economice a companiilor autohtone, fie prin creditări. Oricum, ambele variante de finanțare sunt sensibile la evoluțiile pieței creditelor - dacă se restrânge creditarea activității de bază, desigur rămân mai puține lichidități pentru operațunile de procurare a valorilor mobiliare.
De altfel, și câțiva brokeri cu care am vorbit în perioada respectivă, mi s-au plâns că pe piața se resimte lipsa de lichidități. Așa că nu aș subaprecia legătura între segmentele pieței noastre financiare - aceea ce se întâmplă pe piața monetară, afectează și piața de capital (adica, ce eu spun, afectează absolut toată economia - creșterea rezervelor obligatorii a fost o lovitură foarte puternică tuturor agenților economici, care au fost afectați, direct sau indirect, de reducerea capacității piețelor locale).