Criza financiara in Moldova

De mai mult timp tot mă împotrivesc tentației de a scrie pe blog un articol cu conținutul: „Eu nu vreau să scriu despre criză!”. Practic, din primele zile ale crizei financiare tot dau interviuri și comentarii peste tot unde se poate, și cam m-am plictisit de asta.

Dar nu cred că aceasta va fi corect față de cititorii mei - altora, de care puțin îmi pasă, să le spun ce cred, iar vouă, la care țin mult - nu.

Deci:

Criza există, este foarte serioasă, și va afecta și Moldova.

În țările dezvoltate, efectele crizei se vor manifesta (deja se manifestă) prin reducerea drastică a activităților financiare, diminuarea cifrelor de afaceri în majoritatea sectoarelor economiei, creșterea șomajului în închiderea multor companii, mari și mici. Vom avea deflație (diminuarea prețurilor) anii următori, atât pe piețele internaționale, cât și pe acele interne.

Despre durata crizei e greu de spus, ultima criză de așa proporții a durat din '28 până în '32. Însă viteza vieții economice a crescut incomparabil, și cred că aceasta va influiența durata crizei - ea s-a extins practic instantaneu în toată lumea, dar sper că și se va consuma mai repede.

Dacă e să vorbim despre Moldova, cred că vom fi afectați mult mai puțin ca statele mai avansate. Cauza nu e super-stabilitatea economiei noastre, ci simplul fapt că nu prea avem de unde cădea. O economie aflată la pământ nu are ce pierde din cauza crizei.

Oricum, urmările crizei ne vor afecta pe trei căi:

• Diminuarea remitențelor. Mulți dintre concetățenii noștri de peste hotare vor pierde lucrul sau vor primi venituri simțitor mai mici ca mai înainte. Desigur, nu-și vor mai putea permite să transfere atâta înapoi în țară. S-ar putea ca mulți chiar să revină acasă peste câteva luni. Ca urmare, afluxul puternic de valută care ultimii trei ani a fost un puternic factor macroeconomic și monetar se va diminua. În termen de jumătate de an - un an, putem să ne așteptăm la apariția tendinței de depreciere a leului comparativ cu alte valute. De asemenea, ca urmare a reducerii remitențelor putem să ne așteptăm la dispariția presiunilor în domeniile unde de obicei se fac la noi investițiile (imobile), diminuarea fluxului de studenți pe contract, și reducerea cererii la produse de lux (în special din partea copiilor de bani gata „de import”).
• Impactul asupra exportatorilor. Mai multe companii exportatoare se vor ciocni de scăderea cererii din partea partenerilor din țările afectate de criză și de cazuri de insolvabilitate a lor. Aceste probleme „importate” de exportatori vor fi transmise prin lanț economiei noastre - cifre de afaceri mai mici, diminuări de salarii sau disponibilizări, achiziții mai mici în țară de la furnizorii locali, etc.
• Impactul prin așteptări pesimiste. În plină criză, fiecare își numără banii cu grijă, și se gândește de zece ori, înainte de a-i cheltui. Toți sunt alertați cu privire la aceea, cum trebuie păstrați banii, unde trebuie păstrați banii, trebuiesc ei păstrați sau e mai bine de cheltuit totul acum... Orice zvon generează mișcări masive pe piață, lumea panicată cumpără sau vinde dolari, închide sau deschide depozite, cumpără sau vinde apartamente... Sigur, aceasta destabilizează în primul rând piața valutară și monetară, care sunt cele mai lichide, dar într-un răstimp foarte scurt, se va resimți și pe alte piețe.

Ca un caz particular, vreau să vorbesc de sistemul bancar. Ei au resimțit din plin lovitura crizei, și aceea cum se descurcă azi fiecare bancă, se poate vorbi despre stabilitatea sa generală. Cea mai mare problemă pentru bănci ține de piața imobiliară. Practic, toate băncile erau într-un mod sau altul implicate în finanțarea proiectelor imobiliare, aceasta fiind un Eldorado al lor în ultimii câțiva ani. Acum, când brusc s-au stopat vânzările apartamentelor și multe proiecte imobiliare, aflate doar la faza incipientă, cred că vor fi conservate, o parte importantă din creditele acordate de bănci a devenit neperformantă. În același timp, cetățenii au devenit foarte reticenți în a pune bani la depozitele bancare. Pe fonul unui an neprofitabil pentru agricultură, toți acești factori au generat o criză dramatică de lichidități. Nu este secret că unele bănci au sistat complet activitatea de creditare, devenind, totodată, foarte severe cu debitorii și majorând, acolo unde contractul permite, ratele dobânzilor la credite (imaginați-vă surpriza întreprinzătorilor care au luat acum câteva luni credit cu 26% și acum au fost înștiințați că banca a majorat unilateral rata dobânzii la 30%).

Nu vreau să menționez denumiri concrete de bănci, dar vă puteți da seama și singuri: cu cât mai disperată e publicitatea băncilor pentru atragerea depozitelor, și cu cât mai mare e rata la depozite, cu atât mai grea e situația în banca respectivă.

Cam asta am vrut să spun despre criză.